61 de ONG-uri sunt "de utilitate publica" - 44 de ONG-uri au fost declarate de "Utilitate Publica" inca de pe vremea lui Adrian Nastase care a dat si Ordonanta prin care ONG-urile pot deveni de "Utilitate Publica"

Acesta este cel mai recent exemplu prin care bugetul suporta cheltuieli ale institutiilor private, conectate deseori la mediul politic.

Prevalandu-se de un act normativ emis in timpul guvernarii CDR, unii politicieni au beneficiat de finantari pentru proiectele personale.

Pe site-ul Ministerului Sanatatii poate fi accesat un proiect de hotarare de Guvern prin care Fundatia "Renasterea pentru Educatie, Sanatate si Cultura" urmeaza sa fie declarata de utilitate publica.

Este vorba de fundatia condusa de Mihaela Geoana, sotia presedintelui PSD. Proiectul a devenit public pe 11 ianuarie, la scurt timp dupa ce s-a aflat ca respectiva organizatie non-guvernamentala (ONG) este unul din chiriasii privilegiati ai RAAPPS, in pofida faptului ca sediul trebuia evacuat din decembrie.

Conform Ordonantei de Guvern 26/2000, este prevazut in legislatie statutul de ONG de utilitate publica, fapt care confera "dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial" si "dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si bugetele locale".

In consecinta, Fundatia "Renasterea", care se ocupa de preventia si informarea despre cancerul la san, ar putea solicita, in mod legal, perpetuarea statutului de chirias al RAAPPS datorita noului statut. Mircea Geoana a sustinut ca ajutorul umanitar oferit de "Renasterea" in cei sapte ani de cand functioneaza motiveaza o prelungire a contractului cu Regia.

"Daca dumneavoastra veti avea necazul sa va imbolnaviti de cancer la san, va invit sa apelati la serviciile acestei organizatii", i-a spus Geoana unei jurnaliste la inceputul anului. Insa Geoana nu este primul presedinte PSD beneficiar al ordonantei respective.

Traditia a fost inaugurata de catre Adrian Nastase.

Prima asociatie sau fundatie care a fost declarata de utilitate publica in timpul guvernarii Adrian Nastase a fost Asociatia Generala a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania (AGVPS), al carui presedinte era acelasi Adrian Nastase.

Conflictul de interese nu a fost un obstacol pentru Nastase nici in cazul altor doua ONG-uri, Asociatia de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI) si Fundatia Europeana Titulescu, ambele avand sediul in Casa Titulescu, aflata in patrimoniul RAAPPS.

In cazul ADIRI, institutie respectabila cu cateva decenii de activitate in spate, problema se ridica doar din punct de vedere moral - in ce masura Nastase, ca presedinte al asociatiei, era indreptatit sa-i acorde un statut privilegiat folosindu-se de functia de premier. In schimb, este discutabil cum Fundatia Europeana Titulescu a indeplinit conditiile legale pentru declararea ei ca fiind de utilitate publica, anume reusita derularii unor programe cu obiective clare.

A fost infiintata in 1991, dar activitatea ei a fost aproape inexistenta pana in 2002. Atunci, noul presedinte Adrian Nastase a relansat-o si, la mai putin de trei luni, a fost declarata de utilitate publica.

De o hotatare de Guvern similara a beneficiat si organizatia masonica Marea Loja Nationala din Romania.

Ramane un mister de ce Guvernul Nastase a decis finantarea din banii contribuabililor a unei organizatii care are obiective atat de vagi precum "elevarea omului si combaterea ignorantei prin morala si cultura".

De utilitate publica a fost declarata si Fundatia "Centrul Regional PER pentru Europa Centrala", infiintata de Larry Watts. Acesta a fost consilier personal al fostului director SIE, Ioan Talpes, care ulterior i-a devenit nas de cununie. Fundatia primeste in continuare bani de la buget. Astfel, in 2007 Secretariatul General al Guvernului i-a alocat suma 900.000 de lei.

Desi unele organizatii de pe lista celor de utilitate publica au o activitate benefica, ambiguitatile legii si lipsa unor criterii mai clare ridica dubii asupra corectitudinii selectarii lor, mai ales atunci cand este vorba de conexiuni, mai mult sau mai putin stranse, cu persoane din politica. (A. ILIE)

Avem 61 de ONG-uri de "Utilitate Publica", dintre care 44 au primit decizii favorabile in perioada Guvernului Adrian Nastase

Ordonanta 26 din 2000 a deschis posibilitatea ca unele asociatii si fundatii sa primeasca statut de utilitate publica. Pana acum, exista 61 asemenea ONG-uri, dintre care 44 au primit decizii favorabile in perioada Guvernului Adrian Nastase.

Printre ele se afla organisme profesionale precum

Uniunea Cineastilor din Romania,

UNITER, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania sau

Asociatia Criminalistilor din Romania, s.a.,

ONG-uri ca -

Consiliul National Roman pentru Refugiati,

Organizatia "Salvati Copiii",

Fundatia "Humanitas Pro Deo",

Fundatia "Familia" etc.,

organizatii civice - (tot ONG-uri)

(Grupul pentru Dialog Social,

Centrul de Resurse Juridice,

Liga Apararii Drepturilor Omului,

Asociatia Romana pentru Transparenta,

Organizatia pentru Apararea depturilor Omului)

sau asociatii culturale (tot ONG-uri)

Fundatia "Democratie prin Cultura",

Fundatia Nationala pentru Civilizatie Rurala "Niste Tarani",

Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta,

Fundatia "Anastasia".

UN DOCUMENT CU PRIVIRE LA INCURSIUNEA TĂTARILOR ÎN MOLDOVA LA MIJLOCUL SEC. AL 18-LEA

Incursiunile tătarilor în orașele și satele din Moldova erau făcute cu scopul de pradă și înrobire a populației, în unele cazuri fiind chemați de aliații lor, turcii. Astfel, în anul 1711, după înfrîngerea lui Vodă Cantemir la Stănilești (Huși), turcii și tătarii pradă și ard orașele și satele din Moldova de jos. De asemenea, în vara anului 1737, în timpul războiului ruso-austro-turc (1736-1739), tătarii pradă și pustiesc din nou Moldova de jos, încît cronicarul Ion Neculce, care era contemporan cu evenimentele, arată, că ”bieții oameni rămăsese numai cu sufletele”.

În septembrie 1758, în timpul domniei lui Scarlat Ghica, populația din Moldova de jos suferă cea mai cumplită invazie a tătarilor din sec. al 18-lea. Orașele Bîrlad și Focșani și satele dintre Prut și Siret au fost pustiite și arse în întregime. Mii de locuitori au fost luați în robie de tătari.

Pagubele provocate de tătari au fost atît de mari încît unii călători străini ca Daponte, care era în Moldova în timpul evenimentelor și Boskovic, care a trecut după cîțiva ani prin Moldova, le-au descris în lucrările lor.

În colecția de documente a Muzeului ”V. Pîrvan” de la Bîrlad se găsește un document semnat de înaltul cler și boierii din Moldova, adresat hanilor tătari din hanatele Bugeac și Nogai, în care sînt descrise jafurile și nelegiuirile tătarilor în incursiunea lor în Moldova de jos.

Documentul emis pe hîrtie, în chirilică, starea de conservare bună, cu dimensiunile: 72,5/46,5 cm, are următorul conținut:

”Noi robii măriilor voastre sultani, ce vă aflați la parte (poarta) Bucegului și asupra Nohailor, mitropolitul țării, episcopii, egumenii, boieri, caimacani, și alți boieri, și toți locuitorii din raiaua Moldovei, prin acest al nostru arzu magzar, cu acela de robi îndrăznire arătăm mare și multă jalbă a noastră, către pre înălțate și luminate picioarele măriilor voastre, că nu știm din ce pricină este că videm că toți săraci din raiaua Moldovei să pradă de tot să jăcuiescu, să-l omoară și să robescu, și să ardu cu focul fînațele și ariile cu pîne, și casele pe la tîrguri și pe la sate de către tătari Nohai și Bugegi, și toată raiaua s-au risipit și s-au bejenit prin păduri și aiure, unde nici acolo nu pot să se mistuiască, și nu numai că-i pradă de bucate și de altele ce au pe afară, ci necontenit și acolo prin pădure năvălind tătarii cu armele lor, mulțime de oameni din săraca raia, au omorît, și pe cîți prinde vii îi robescu și-și fac batjocoră de femeile și fetele oamenilor, și alte multe nevoi și supărări ce se face întru această ună dată, nu s-au făcut în sărăcile raiale aceștile de cînd sîntu și pînă acmu (acu), că mai la toate ținuturile n-au rămas nici un fel de dobitoc neluat, pînile cele strînsă pe la arii le ardu, cele ce au rămas nesăcerate să prăpădescu pe pămînt, și mulți din locuitorii ținuturilor de sus de spaimă și groază aceasta s-au dus printraltele țări, lăsîndu-și toate ale lor la peire numai să scape cu sufletele de urgia aceasta pentru care și noi cu toții ne aflăm la mare întristăciune și ne mirăm ce va să fie această urgie și mare pradă asupra noastră și asupra săracilor din raia, că noi purure am fost și sîntem supuși spre toate poruncile împărăției și haini nu sîntem cum și către măriile voastre nici cu un chip de împotrivire n-am stătut, nici cu vre-o greșeală nu ne știm vinovați, și după dreptatea noastră avînd toată supunere ca niște robi către măriile voastre, am așteptat și așteptăm apărare și sprijineală, fiindcă de multe ori raiaua Moldovei, au avut în trecutele vremi multă folosință și sprijineală de către prea înălțații hani și sultani, ca de niște vechi împărați ai noștri, și păzitori de dreptatea lui Dumnezeu, domniilor sale, că toată hrana și bucatele lor, și pîră (pînă) astăzi sînt în pămîntul Moldovii, și nimeni oricît de puțin nu s-au supărat peste dreptate. Pentru aceasta cu plecăciune, pînă la pămîntu, și cu fierbinți lacrimi ne rugăm măriilor voastre, să socotiți dreptate lui Dumnezeu că nu sîntem cu nimica vinovați, nici sîntem haini împărăției sau măriilor voastre, și să fie mila măriilor voastre, să porunciți să se oprească prada să se ridice tătarul deasupra săracilor raialei, că n-are margini răutatea aceasta ce sau făcut în ticăloasa țară, iară de sîntem greșiți și vinovați cu ceva iarăși, ne rugăm măriilor voastre, să fiți milostivi ca niște stăpîni și să ne arătați ce este greșeala noastră că noi nu știm. Am trimis și un boier anume Vasile Stolnic, feciorul lui Negel, cu carile am și scris măriilor voastre, și de la atîtea zile nimica nu știm, nici vre-un răspuns nu am luat, și cum va fi mila măriilor voastre.

Iacov (de Putna) – mitropolit Eonikie (Ioanikie) – episcop Romanului Dositeu (Dosoftei) – episcop Rădăuțului Enokentii (Inokentii) – episcop Hușului Galata – egumen Gole (Golla) – egumen Mparnovsku (Barnovski) – egumen Gaghlos Paraskiv – egumen Treserarhis (Trei Ierarhi) – egumen Gdancov – egumen Răducan – logofăt Ion Bogdan – logofăt Constantin Balș – vornic Manolache Costache – vistiernic Vasile Roset – vornic Dumitrașcu Paladi – vistiernic Ion Palade – vistiernic Jilgău Catar – postelnic Ștefan Rosett – vistiernic Ilie Costache – paharnic Vasile Buhăescu – paharnic Ionuț Calmaș – medelnicar Constantin Cog(ălniceanu) – medelniciar Ștefan Hermezău – jitniciar Ștefan Boț – jitniciar Constantin Mogîlde – șetrar Mihalache Cheșco – medelniciar Ștefan Izmază – medelnicar Vasile Abază – vel-căpitan Vasilache Cozma – vel-căpitan Anastase – pomojnic Polihron – pomojnic Chiriac – căpitan Huzun Gheorghe – căpitan Toader – căpitan Anastase – căpitan Ioniț – căpitan Enachie He – căpitan Dumitru – căpitan Gheorghe – căpitan Neculai – căpitan

Și alți lăcuitori toci săraci a raialei Moldovei”. (Urmează cincispezece semnături prin punere de deget).

Sursa: Memoria Antiquitatis (Acta Musei Petrodavensis) – Revista Muzeului Arheologic Piatra Neamț, Nr. I, 1969, p. 375.

Prezentarea localitatii

Suprafata: 1456,42 ha

Intravilan: 1456,42 ha

Populatie: 69183

Gospodarii: 23586

Nr. locuinte: 24107

Nr. gradinite: 23

Nr. scoli: 11

Nr. licee: 4

Nr. universitati: 2

Asezarea geografica:

Municipiul Bârlad se află situat în sudul Podişului Moldovei, la intersecţia paralelei 46 grade 14 minute latitudine nordică, cu meridianul 22 grade 42 minute longitudine estică

Activitati specifice zonei:

Fabricarea rulmenţilor
Industrie

Activitati economice principale:

Fabricarea rulmenţilor
Aparate de măsură şi control
Confecţii

Obiective turistice:

Muzeul "Vasile Pârvan"
Pavilonul expoziţional "Marcel Guguianu"
Planetariu
Centrul cultural "Mihai Eminescu"
Parcul zoologic
Biserici
Clădiri de patrimoniu naţional

Evenimente locale:

Zilele "Alexandru Ioan Cuza", în luna martie
Zilele culturale ale Bârladului, în luna mai
Bâlciul Anual, în luna august
Sărbătoarea Toamnei la Bârlad, în luna octombrie

Facilitati oferite investitorilor:

Incubator - Centru de Afaceri "Tutova"

Proiecte de investitii:

Modernizare străzi cartier Deal
Locuinţe ANL
Locuinţe sociale
Reabilitare reţea distribuţie apă potabilă
Canalizare cartierele Podeni şi Munteni
Modernizare Centru Cultural Istoric